Ploua
In ultima vreme mi se intampla o chestie care nu mi se intampla in semestrul intai... dupa ce adorm am mereu impresia ca sunt la mine in pat, in camera mea de acasa. Ma trezesc in toiul noptii cautand sticla de Dorna, si asteptandu-ma sa vad vreo pisica la picioare, sau biblioteca mea, sau biroul meu. O secunda ma sperii cand imi dau seama ca nu vad nimic cunoscut, si ca de fapt sunt in alt loc, dar apoi imi aduc aminte de lunile care au trecut, ca un flash imi trece totul prin fata ochilor, si ma culc la loc, dezamagita.
In noaptea asta a fost prima ploaie cu tunete si fulgere. Pana acum ploua potolit, dar doar atat. Era doar apa. Imi aduc aminte cat adoram furtunile acasa, in primul rand pentru ca eu eram safe la mine in camaruta, lucrand la mate si ascultand Metallica sau Bon Jovi, auzind voci calde si cunoscute prin casa, foiala pisicilor, punand tara la cale cu Alina, prin sms-uri... Si furtuna nu ma putea atinge. Era un feeling extraordinar. Furtuna in Louisiana... doar un incovenient pentru ziua de maine cand va trebui sa ies din casa. Nothing romantic about that.
p.s. iti multumesc Alex.
posted by Irina @ 12:22 AM
3 comments
3 Comments:
Scrie in continuare... ajuta oricarui fel de depresie, mai ales depresiilor de expat. Indiferent cat, ce si cine citeste.
Trecand peste ironiile altora nu pot sa nu remarc romantismul ce strabate blobul de la un cap la altul. Este normal daca am in vedere varsta, temperamentul si departarea de casa. N-as vrea insa ca aceste virtuti(tineretea, puritatea) sa se transforme intr-un handicap. Nu uita pentru ce te-ai dus acolo, fa-ti treaba asa de bine incat sa fii tu multumita, nu-ti mai alimenta dorul de casa si consoleaza-te ca orice are si un sfarsit. Deoarece conteaza ce lasi in urma ta, fii perfectionista; noi te incurajam si te admiram.
Daca prin Bucuresti n-ai prea mers, poti face o plimbare in timp pe http://infoblogro.blogspot.com
Eu sunt perfectionista. Tocmai asta e si problema, poate, permanenta mea cautare a perfectiunii.
Treaba mi-o fac, ca intotdeauna, extrem de bine. De aceea am ajuns aici cu bursa totala, de aceea ma roaga oamenii astia sa raman, de aceea am medie maxima la o universitate americana, de aceea am facut niste proiecte extraordinare la servici, de aceea sambata e o ceremonie in cinstea celor care au fost numiti "Outstanding students of LSU" printre care sunt si eu, si asa mai departe. Pentru mine nu este un concept acceptabil sa nu imi fac treaba, si sa nu o fac perfect. Dar pe langa asta mai apare si ce se intampla in sufletul meu intre timp, pe parcurs. Asta e ce apare pe blog. Insa orice ar aparea pe blog, si oricat de jos as fi cu moralul, sa fie toata lumea sigura ca daca am un examen sau un test sau un deadline la servici, voi fi acolo si voi fi super pregatita. Cum ma simt eu in timpul asta e alta problema...
Post a Comment
<< Home