Pentru George

Mi-a placut foarte mult comentariul tau, si sunt absolut de acord cu tot ce ai spus. However :P ma simt obligata sa fac niste completari. Ce ai spus in prima parte am spus si eu exact acleasi lucru, poate nu m-am exprimat prea clar... am zis ca intamplator m-am gandit ca asa ar fi cel mai usor posibil, sa ma dezamageasca prietenii si facultatea, pentru ca stiu undeva in strafundurile mintii mele ca voi pleca din nou some day. Dar imediat dupa aceea am zis ce ai zis tu, ca nu asa vreau sa fie, si ca nu asta vreau sa fie motivul (sau cel putin asta am incercat sa spun). Am mai spus pe undeva si ca am incetat sa mai imi caut idealurile intr-un anume loc sau intr-o anume persoana...

Eu sunt perfect constienta de talentele mele si de destinul de care ai vorbit. Nu am abandonat acel destin, si nici nu cred ca o voi face vreodata. Ce fac acum nu este contra destinului meu. Sunt convinsa ca iti dai seama ca totusi nu se poate scrie orice intr-un blog (cel putin nu in al meu) si asta pe de-o parte e rau, pentru ca a reiesit cumva ca faptul ca mi-e greu fara familie si prieteni e singurul motiv pentru care parasesc LSU. Asta e complet fals, si am incercat sa redau niste lucruri fara sa fiu prea radicala sau sa intru in detalii, vorbind despre niste misterioase "fantome", dar cred ca am fost prea subtila. Am mai vorbit la un moment dat despre o revelatie care a dus in final la decizia pe care am luat-o, aceea ca nu e vorba de faptul ca sunt departe de casa, ci despre faptul ca sunt departe de casa aici, in Louisiana, dupa tot ce s-a intamplat cu mine in acest loc. Inca o data, nu ma simt in stare sa scriu aici ce s-a intamplat, si cei putini care stiu, ma inteleg perfect ca nu vreau si ca refuz sa ma intorc aici. Poate si eu trebuia sa fac lucrurile altfel, si poate eram prea naiva si prea copil cand am ajuns aici, dar ce s-a intamplat nu se poate sterge, si nici efectele a ce s-a petrecut aici.

De cand aveam 5 ani imi doream sa ma duc in America mai mult ca orice altceva, inca iubesc America din tot sufletul, si am convingerea ca voi veni aici din nou, intr-o zi. Dar nu sunt de parere ca trebuie sa raman in acest anume loc, in Louisiana, la LSU, numai si numai de dragul de a fi in America. Trebuie sa existe ceva mai mult decat atat ca sa ma tina intr-un loc. Trebuie sa existe ceva mai mult ca sa sufar atata. Acum ca momentul plecarii e atat de aproape, nu simt decat usurare ca parasesc acest loc, si simt ca intr-adevar nu mai e nimic pentru mine aici.