Zi cu ceata

O cafea extraordinar de matinala pentru mine, la Union. Pe la 7am era ceata in Louisiana... Nu am mai vazut niciodata ceata aici, intr-un an de zile... Ciudat... Initial cand m-am uitat pe geam mi s-a parut ca ploua cu o perdea de apa, dar era doar o perdea de fum...

Ieri am tras o sperietura pe cinste... Un vis destul de ciudat, in care ma intorsesem aici, si cateva ganduri razlete ca poate fac o greseala, si eram convinsa ca m-am intors de unde am plecat, la a trai intr-o permanenta indoiala, la a nu sti ce sa fac, la imposibilitatea de a lua o decizie, la starea de confuzie atat de profunda incat imi patrundea si in vise... Nu va bucurati insa, nu am "vazut lumina". De fapt am vazut-o, dar nu lumina la care va ganditi voi. (aici ma adresez numai anumitor cititori, stiu ei care sunt :P) Ma si vedeam deprimata din nou si stiind ca si in vis ma voi gandi tot la asta, ma vedeam parasind din nou blogul, pentru ca nimeni nu ar putea tine pasul cu ritmul in care ma razgandeam eu...

Timp de 5 luni de zile am asteptat un semn. Un semn ca trebuie sa stau aici. Am zis ca daca intr-adevar imi era destinat sa raman aici, voi primi un semn inainte sa plec. Nu am primit nici un semn in sensul asta, ba dimpotriva. In schimb ieri am primit un semn ca fac ceea ce trebuie. Sunt din nou linistita si increzatoare. Cred ca ar fi fost cea mai mare lovitura sa ma reintorc la indoiala acum... Fiecare intalnire in viata isi are sensul si menirea ei, dar cateodata poti sa si realizezi care e acea menire... Discutia cu Silvia a fost semnul de care aveam nevoie. Perdeaua de fum s-a ridicat, in Louisiana si in sufletul meu.

Colter e un tip gay pe care l-am cunoscut accidental la o tigara semestrul trecut, si cu care m-am mai intalnit tot accidental prin campus, de cateva ori. Acum cateva zile m-am gandit brusc la el, nu stiu de ce, si mi-a parut rau ca nu am vorbit mai mult cu el, chiar imi era extrem de simpatic... Dar cum nu il mai vazusem de multa vreme, nu aveam speranta sa mai ma intalnesc cu el inainte sa plec. Chiar azi dimineata l-am vazut, si am luat breakfast-ul impreuna, am mai stat la o tigara si am tot discutat. Am schimbat adrese de email si ID-uri, si poate chiar ne mai vedem inainte sa plec. Treaba asta m-a bucurat foarte mult, nu stiu de ce... Mi-e chiar drag de el, fara sa stiu de ce exact. Am anticipat eu aceasta intalnire, sau intalnirea a fost o materializare a dorintei mele?...

Azi-noapte am adormit cu muzica, si tot ce am visat a fost leganat de melodiile din playlist... Am visat ca eram la Alina si invatam amandoua, eu pentru admitere si ea pentru sesiune, dar auzeam in acleasi timp muzica din camera mea din Louisiana... Ca si cum as fi fost in doua lumi simultan... Daca un lucru din lumea reala iti poate patrunde in vise, chiar in timp ce visezi, cate alte lucruri pe care crezi ca le-ai visat ar fi putut fi de fapt parte din realitate?...